Tășnad este un oraș mic, dar din el și din satele din jur au plecat oameni care au contat mult dincolo de marginea lui. Orașul a fost dintotdeauna locuit de români și de maghiari, așa că am ales opt personalități, patru români și patru maghiari, ale căror povești merită citite.
Grigore Maior, episcopul care n-a renunțat
Grigore Maior s-a născut în 1715 la Sărăuad, sat care aparține astăzi de orașul Tășnad. A studiat la Roma, la colegiul Propaganda Fide, între 1740 și 1747, apoi s-a întors în Transilvania.
Povestea lui are o răsturnare de situație. În 1764, la alegerea unui nou episcop greco-catolic, Maior a primit cele mai multe voturi (90), dar împărăteasa Maria Tereza l-a numit pe Atanasie Rednic, care avusese doar 9. Maior a protestat, a fost închis la Sibiu aproape trei luni și jumătate și apoi trimis la o mănăstire rutenă din Muncaci. A fost eliberat abia în 1771, de Iosif al II-lea, și a lucrat o vreme la Viena ca revizor de cărți.
În 1772 a fost ales din nou, de data aceasta cu 100 de voturi, și a fost sfințit la Viena în aprilie 1773. A condus episcopia de Făgăraș, cu sediul la Blaj, până în 1782, a înființat școli și biserici și este ctitorul Bisericii dintre Brazi din Sibiu. La retragere a scris o frază care a rămas: „Acum am slăbit și unul cu atâția nu mai poci birui.” A murit în 1785.
Bíró Lajos, șase ani în Noua Guinee
Bíró Lajos s-a născut la Tășnad la 29 august 1856. Zoolog și etnograf, a lucrat o vreme și la Tășnad, ca împuternicit în lupta împotriva filoxerei, boala care distrugea atunci viile.
Visul lui era Noua Guinee. Ca să-și plătească drumul, și-a vândut colecția de 60.000 de insecte. A plecat din Budapesta în noiembrie 1895 și a debarcat la 1 ianuarie 1896 la Friedrich-Wilhelmshafen, în Noua Guinee germană. A rămas acolo aproape șase ani și s-a întors acasă abia în august 1902.
Ce a adus înapoi e greu de imaginat: circa 5.600 de obiecte etnografice, cea mai mare colecție despre Oceania a Muzeului de Etnografie din Budapesta, și aproximativ 200.000 de animale, printre care 2.400 de specii noi pentru știință. Aproape 250 de specii și 17 genuri poartă numele lui. Universitatea din Szeged i-a acordat titlul de doctor honoris causa în 1926. A murit la Budapesta în 1931.
Coriolan Steer, delegat la Alba Iulia
Coriolan Steer s-a născut la Tășnad în 1879. A studiat dreptul la Oradea și la Budapesta și a devenit avocat. A fost președintele despărțământului Tășnad al Astrei și director al Băncii „Vulturul”, deschisă în 1908, a treia bancă românească din comitat.
La 1 decembrie 1918 a fost deputat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, iar a doua zi a fost ales în Marele Sfat Național. În 1919 a devenit senator al circumscripției Tășnad. A murit la Tășnad, în iunie 1924.
Nóti Károly, omul din spatele lui Hyppolit
Nóti Károly s-a născut la Tășnad în 1892. A început ca funcționar la calea ferată, a scris apoi la ziarul Keleti Újság din Cluj, din 1918, și a devenit unul dintre cei mai cunoscuți autori de cabaret și de scenarii din Ungaria. Între 1930 și 1933 a trăit la Berlin.
Numele lui este legat de „Hyppolit, a lakáj” (1931), una dintre cele mai iubite comedii ale filmului maghiar, dar și de „Az új rokon”, „Három sárkány” și „Civil a pályán”. Pentru „Ez történt Budapesten” a semnat cu un pseudonim, Dobos György, pentru că legile antievreiești îl împiedicau să apară sub propriul nume. A murit la Budapesta în 1954.
Andrei Cosma, memorandistul și bancherul
Andrei Cosma (1843-1918) a fost avocat și protopretor al cercului Tășnad. A fost unul dintre memorandiști, cum sunt numiți românii ardeleni implicați în mișcarea Memorandumului din 1892, și unul dintre fondatorii Băncii „Vulturul” din Tășnad, aceeași bancă pe care avea s-o conducă mai târziu Coriolan Steer.
Petri Mór, profesorul lui Ady
Petri Mór s-a născut la 11 iulie 1863, tot la Sărăuad, ca și Grigore Maior, cu un secol și jumătate mai târziu. A fost poet și profesor. La Zalău l-a avut elev pe Ady Endre, căruia i-a predat limba maghiară.
Opera lui cea mai mare este monografia comitatului Sălaj, în șase volume, publicată între 1901 și 1904, cu aproximativ 5.000 de pagini. Tot acolo a consemnat și legenda despre originea numelui Tășnad. Între 1929 și 1934 a condus Casa Petőfi din Budapesta. A murit în 1945, iar în 2022 la Sărăuad i-a fost ridicată o coloană memorială.
Demetriu Coroianu, preotul de la Marea Unire
Demetriu Coroianu (1842-1924) a fost preot și președinte al despărțământului Tășnad al Astrei, asociația care susținea cultura și școlile românești. În 1918 a fost delegat la Marea Unire de la Alba Iulia, la fel ca avocatul Coriolan Steer.
Keresztessy Ágica, poeta orașului
Keresztessy Ágnes, cunoscută ca Keresztessy Ágica (1890-1960), a fost poetă și ziaristă. S-a născut la Tășnad și a murit tot aici.
Două sate, două destine
Dacă treceți prin Sărăuad, merită să vă gândiți că din același sat mic au pornit doi oameni foarte diferiți: un episcop român care s-a opus unei împărătese și un profesor maghiar care l-a învățat pe Ady. Despre istoria orașului și locurile de văzut aflați mai multe pe pagina Despre Tășnad.
Întrebări frecvente
Cine a fost Grigore Maior?
Episcop greco-catolic de Făgăraș, cu sediul la Blaj, între 1773 și 1782. S-a născut în 1715 la Sărăuad, sat care aparține azi de Tășnad.
Ce legătură are Bíró Lajos cu Tășnad?
S-a născut la Tășnad, în 1856. A devenit cunoscut pentru expediția de aproape șase ani în Noua Guinee, de unde a adus mii de obiecte etnografice și sute de mii de animale.
Cine a scris filmul Hyppolit, a lakáj?
Scenariul a fost scris de Nóti Károly, născut la Tășnad în 1892.
Cine din Tășnad a participat la Marea Unire din 1918?
Printre delegații de la Alba Iulia au fost avocatul Coriolan Steer și preotul Demetriu Coroianu.
Actualizat la: 26 octombrie 2026. Ați găsit o informație greșită? Scrieți-ne.
